BluePink BluePink
XHost
Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink
< elementul anterior < pagina principală elementul următor >


Mercur

Informații generale
Nume, Simbol chimic, Număr atomic Mercur, Hg, 80
Serie chimică metale
Grupă, Perioadă, Bloc 16, 6, d
Densitate 13545,9 kg/m³
Culoare argintiu
Număr atomic CAS
Număr atomic EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică 200,59 u
Rază atomică 150 (171) pm
Rază de covalență 132 pm
Rază van der Waals 155 pm
Configurație electronică [Xe] 4f5d6s
Electroni pe nivelul de energie
Număr de oxidare
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinară lichid
Punct de topire −38,83 °C;234,32 K
Punct de fierbere 356,73 °C;629,88 K
Energie de fuziune 0,05868 kJ/mol
Energie de vaporizare 0,44936 kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar 14,09 · 10 m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului m/s la 20 °C
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling) 2,00
Căldură specifică 140 J/(kg·K)
Conductivitate electrică 1,04 · 10 S/m
Conductivitate termică 8,3 W/(m·K)
Primul potențial de ionizare 1007,1 kJ/mol
Al 2-lea potențial de ionizare 1810 kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol chimic AN T1/2 MD Ed PD
MeV

Mercurul, de asemenea numit argint viu sau hidrargir, este un element chimic cu simbolul Hg și număr atomic 80. Metal al blocului d, mercurul este unul din cele 6 elemente care sunt lichide la o presiune și temperatură apropiată de cea a camerei. Celelalte metale sunt cesiul, franciul, galiul, rubidiul și nemetalul brom. Dintre acestea, bromul și mercurul sunt lichide la condiții standard de temperatură și presiune.

Mercurul este utilizat în termometre, barometre, manometre, tensiometre și alte aparate necesare științei, deși toxicitatea mercurului a dus la îndepărtarea termometrelor și tensiometrelor cu mercur în favoarea celor pe bază de alcool sau celor digitale. Are multe întrebuințări în cercetările științifice, dar și în restaurarea dentară ca material de amalgamare. Obținerea mercurului se face prin procesul de reducere al cinabrului.

Depozitarea mercurului se face prin obținerea unor forme insolubile, cum ar fi sulfura de mercur(compus inofensiv), însă e otrăvitor în forme solubile, cum ar fi clorura de metil.

Istorie

Mercurul a fost cunoscut de chinezi și indieni, , fiind găsit și în mormintele egiptene ce datau din 1500 i.Hr. Cuvântul indian pentru alchimie este Rasavātam care înseamna „calea mercurului”. Prin 500 d.Hr mercurul era utilizat ca material de amalgamare cu celelalte metale. Alchimiștii credeau că mercurul reprezintă materia originară a celorlalte metale. Se considera că obținerea diferitelor metale se face prin variația cantității și calității sulfului conținut de mercur. Cea mai pură formă a acestora era aurul, iar mercurul era folosit de alchimiști ca principal ajutor în convertirea celorlalte metale în aur.

Hg este simbolul chimic modern al mercurului. Provine din latinescul hydrargyrum, forma latinizată a termenului grec `Υδραργυρος (hydrargyros), care înseamnă „argint lichid”, din moment ce are un aspect lichid si argintiu. Elementul a fost numit după zeul roman Mercur, cunoscut pentru viteza acestuia; totodată semnul astrologic al planetei a devenit unul din simbolurile alchimie ale acestui metal. Mercurul este singurul metal al cărui Nume este comun cu cel planetar-alchimic.

Chimie

Izotopi

Mercurul prezintă șapte izotopi stabili, cel mai abundent fiind Hg-202 (29.86%). Radioizotopii cei mai longevivi sunt Hg cu un timp de înjumătățire de 444 ani și Hg cu un timp de înjumătățire de 46.612 zile. Radioizotopii rămași au timpul de înjumătățire mai mici de o zi.

Reactivitate și compuși

Mercurul se dizolvă pentru a forma amalgame cu aur, zinc și multe alte metale. Deoarece fierul este o excepție de la această regulă, recipientele de fier au fost folosite în comerțul cu mercur. Încălzirea mercurului conduce la formarea oxidului de mercur, care poate fi descompus la temperaturi mult mai înalte.

Poziția sa în seria reactivității metalelor face mercurul un metal care nu reacționează cu acizii obisnuiți precum acid sulfuric diluat, deși acizii oxigenați precum apa regală (acid sulfuric + acid azotic) pot să dizolve mercurul în scopul obținerii sulfaților, azotaților și clorurilor. La fel ca și argintul, poate reacționa cu acidul sulfhidric atmosferic. Mercurul reacționează și cu formele solide ale sulfului, folosite în absorbirea vaporilor de mercur.

Cele mai importante săruri de mercur sunt următoarele:

Testele efectuate în laboratoare au indicat că un schimb electronic cauzează gazele nobile să reacționeze cu vaporii mercuroși. Acești compuși sunt stabili datorită forțelor van der Waals și rezultă în Hg·Ne, Hg·Ar, Hg·Kr și Hg·Xe (vezi exciplex). Compușii organici ai mercurului sunt de asemenea importanți. Metilmercurul este un compus periculos care este găsit ca un agent poluant în ape.

Descoperirea fluorurii de mercur(IV) (HgF4) a fost anuntață în septembrie 2007.

Apariție

Mercurul este un element extrem de rar în scoarța pământului, crusta având o medie a abundentei masice de numai 0,08 părți per milion. Cu toate acestea, pentru că nu are un amestec geochimic cu acele elemente care constituie majoritatea masica a crustei, minereurile de mercur pot fi extrem de concentrate. Cele mai bogate minereuri conțin mercur de până la 2,5%.

Este întâlnit fie ca metal nativ (rar) sau în cinabru, corderoit, livingstonit și alte minerale, cinabrul (HgS) fiind minereul cel mai comun. Minereurile de mercur apar de obicei în centuri orogenice unde rocile cu densitate mare sunt forțate spre crusta terestră, fiind de obicei în apropierea izvoarelor fierbinți sau a altor regiuni vulcanice.

Mercurul este extras prin încălzirea cinabrului prin intermediul unui curent de aer și condensarea vaporilor. Ecuația chimică este HgS + O2 → Hg + SO2

În 2005, China a fost liderul producătorilor mercurului cu aproape ⅔ din schimbul global urmat de Kyrgyzstan. Câteva țări sunt considerate să aibă producții neînregistrate de mercur din procesul de electroextracție al cuprului.

Aplicații

Mercurul este intrebuintat in unele celule de electroliza drept catod de mercur, la extragerea aurului si argintului, in diferite instrumente si aparate de precizie ca: termometre, barometre, manometre, densiometre, pompe de vid inaintat, etc., la prepararea unor alifii medicinale, la prepararea fulminatului de mercur, a cinabrului, in lampile redresoare de curent alternativ, in lampile pentru raza ultraviolete, la preparare de amalgame.

Poluare

Parerile legate de riscurile provocate de spargerea unui bec CFL sunt impartite. Un lucru este cert - anumite riscuri exista din cauza continutului mic de mercur. Ne putem proteja de acest risc - si ar fi bine sa stim cum sa o facem, avand in vedere faptul ca acest tip de becuri va deveni probabil singurul de pe piata in cativa ani.

Pe cât de eficient este în crearea luminii albe, mercurul – numit și argintul viu – este de asemenea foarte toxic. Este în special dăunator pentru creier, la copii și la fetuși. De aceea autoritățile din S.U.A. l-au restricționat sau l-au interzis în compoziția produselor, cum sunt termometrele, motoarele sau comutatoarele cu termostat de la centralele termice. (Un singur termostat, atât de comun în multe locuințe, poate să conțină 3 grame de mercur, sau comparabil cu cel conținut în 600 de becuri fluorescente.